Nagykálló

Localitatea Nagykálló este aşezată la doar 14 km sud-est de Nyíregyháza. În oraș se poate ajunge foarte uşor pe şoseaua 4911, sau pe calea ferată.

În secolul al XIV-lea, Nagykálló avea deja statutul de târg şi se afla în proprietatea familiei Kállay. O vreme, se învecina cu o aşezare cu nume asemănător, Kiskálló. Până în zilele noastre, cele două s-au unificat. Datorită poziției favorabile la intersecţia drumurilor intens circulate dintre Tokaj-Satu Mare şi Debreţin-Ujgorod-Munkacevo-Beregovo, a devenit treptat centrul economic şi comercial al zonei. În secolul al XIV-lea era fără îndoială aşezarea cea mai mare a comitatului Szabolcs. În anul 1457, familia Kállay, moșierii târgului, au primit permisiunea de a ridica un castel în localitate. În 1556 turcii au incendiat edificiul, iar pentru sporirea eficienței defensive, proprietarii au construit o cetate în locul castelului pierdut. În secolul al XVII-lea, Nagykálló a rămas un centru economic important. În jurul cetăţii au fost ridicate numeroase depozite de cereale, localitatea a devenit un centru important de preparare a salpetrului, iar în târg se colecta inclusiv tricesima. Semnele prosperității sunt apariţia şi înflorirea breslelor: geambașii, fierarii, lăcătuşii, croitorii, cizmarii, blănarii, pantofarii, înzestrați de altfel cu diplome privilegiale în perioada 1616-1654. Aşezarea a devenit reşedinţa comitatului Szabolcs în 1747. În 1876, când centrul comitatului a fost mutat la Nyíregyháza, poziția localității Nagykálló a devenit una periferică. În aceeași perioadă își pierde statutul de oraş, pe care reușește să-l recupereze abia în 1989.

În centrul orașului, clădirea cea mai frumoasă şi cea mai valoroasă din punct de vedere arhitectural este fostul Sediu Comitatens, actualmente Spitalul de Psihiatrie. Construcţia edificiului în stil baroc a fost începută după planurile arhitectului italian Salvatore Aprilis, în anul 1769. Inițial în formă de U, clădirea și-a căpătat structura actuală la sfârşitul secolului al XIX-lea. În acea perioadă s-au desfășurat lucrări de lărgire a edificiului prin construcția unei noi aripi, rezultând un plan patrulater care delimitează o curte interioară. Fațadele interioare de la parterul și etajul părții vechi de clădire sunt prevăzute cu arcade deschise. Partea cea mai frumoasă a clădirii este fațada estică, cu o împărțire destul de rară în regiștri decorativi folosind rezaliți laterali şi centrali relativ înguști.

În oraş există biserică reformată, romano-catolică şi greco-catolică. Biserica romano-catolică, cu hramul Sf. Petru și Pavel, a fost construită de familia Kállay între anii 1753-1783.




Play   Stop   1  of 5 photos
Continutul acestui material nu reprezinta in mod necesar pozitia oficiala a Uniunii Europene.